Situație din ce în ce mai critică pentru România! Țara noastră se împrumută la cele mai ridicate costuri din Uniunea Europeană, într-un moment în care economia traversează o perioadă dificilă, iar deficitul bugetar și datoria publică pun presiune tot mai mare asupra finanțelor statului. Senatorul AUR Dâmbovița, avocatul Ciprian Iacob, atrage atenția asupra efectelor pe care finanțarea tot mai scumpă a statului le poate avea asupra economiei și avertizează asupra riscului ca România să ajungă într-o situație comparabilă, prin anumite mecanisme, cu problemele financiare cu care s-a confruntat Grecia.
Datele privind costurile de finanțare arată că România se află în prezent în partea superioară a clasamentului european. În acest context, senatorul dâmbovițean susține că România ajunge să plătească tot mai mult pentru banii de care are nevoie pentru finanțarea deficitului și refinanțarea datoriei. Numai în luna septembrie, Ministerul Finanțelor a programat împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 7,2 miliarde de lei, destinate inclusiv finanțării deficitului bugetar și refinanțării datoriei publice.
„România, noua Grecie?”, este întrebarea lansată de Ciprian Iacob, care consideră că problema nu trebuie privită doar prin prisma sumelor pe care statul le împrumută, ci și prin prisma costului acestor împrumuturi și a efectelor pe care le produc în economie. Potrivit parlamentarului AUR, finanțarea scumpă vine într-un moment în care economia românească nu traversează o perioadă de creștere solidă. De altfel, Comisia Europeană estimează pentru România o creștere economică de doar 0,1% în 2026, după un avans de 0,7% în 2025. În același timp, deficitul bugetar este estimat la 6,2% din PIB în 2026, iar datoria publică este prognozată să ajungă la 61,6% din PIB la finalul anului.
Ciprian Iacob avertizează că efectele acestei situații nu rămân însă la nivelul bugetului de stat. Costurile ridicate de finanțare pot ajunge să se reflecte și asupra mediului privat, prin credite mai greu accesibile și mai scumpe pentru companii, dar și asupra contribuabililor, în condițiile în care presiunea pentru noi măsuri de ajustare fiscală poate crește. În opinia senatorului AUR, România riscă astfel să intre într-un cerc dificil: statul are nevoie de tot mai multe resurse pentru a-și acoperi cheltuielile și obligațiile financiare, însă costul ridicat al împrumuturilor apasă asupra economiei, afectează accesul la finanțare și poate îngreuna tocmai revenirea economică de care bugetul are nevoie.
,,România se împrumută cu cea mai mare dobândă din UE. România, noua Grecie? Pentru obligațiunile cu maturitatea de zece ani, Germania înregistrează un randament de 3,62%, Franța de 4,72%, iar Marea Britanie de 5,39%. Statele Unite sunt la 5,21%. Obligațiunile emise de Uniunea Europeană depășesc pragul de 4%. România ajunge la 7,38%, după ce a atins 7,55%. Vorbim despre randamente în monede diferite, influențate inclusiv de inflație și de riscul valutar. Pentru bugetul românesc, această finanțare scumpă vine într-un moment în care economia pierde teren.
În trimestrul al doilea din 2026, PIB-ul României era cu 2% sub nivelul aceleiași perioade a anului trecut, potrivit datelor ajustate sezonier ale Eurostat. Pe aceeași bază de comparație, Uniunea Europeană înregistra o creștere de 1,4%, iar Statele Unite de 2,1%. Capacitatea de a susține datorii tot mai costisitoare depinde și de această diferență. Un stat care se împrumută scump are nevoie de o economie capabilă să genereze venituri suplimentare. Când activitatea economică slăbește, plata dobânzilor restrânge spațiul pentru investiții și pentru cheltuielile publice. Fiecare împrumut nou angajează o parte din bugetele următoare înainte ca ele să fie discutate.
BNR trebuie să combată inflația în aceste condiții. O majorare a dobânzii ar apăsa suplimentar asupra creditării și investițiilor. O reducere prea rapidă poate alimenta presiunile asupra prețurilor și cursului. Dezechilibrele bugetare fac ambele opțiuni mai costisitoare. Riscul se transmite și către bănci. În martie, acestea dețineau titluri de stat de 230,7 miliarde de lei. Creșterea randamentelor reduce valoarea de piață a obligațiunilor existente cu dobândă fixă. Eventualele vânzări sub valoarea contabilă pot transforma deprecierea în pierdere efectivă, iar amploarea pierderilor depinde de structura portofoliilor și de evoluția pieței. BNR avertizează asupra riscurilor generate de această legătură strânsă dintre stat și sistemul bancar.
Prin urmare, dificultățile bugetului pot ajunge la firme prin credite mai greu accesibile și la contribuabili prin noi ajustări fiscale. Statul riscă să ceară tot mai mult unei economii căreia finanțarea scumpă îi reduce posibilitatea de redresare. Grecia a arătat cât de mult se restrânge libertatea unui guvern atunci când accesul la finanțare ajunge să depindă de condițiile creditorilor. România are propria monedă și o situație diferită a datoriei, dar precedentul merită luat în serios. Ar fi greu de justificat să ajungem într-un asemenea impas după ce am avut la dispoziție și cifrele, și avertismentul’’¸ a semnalat senatorul AUR Dâmbovița, avocatul Ciprian Iacob.
