Deputatul USR Dâmbovița, Daniel Blaga semnalează că, în registrele oficiale, România figurează cu aproximativ 1200 de iazuri piscicole, dar doar pe hârtie. În scripte, imaginea este una promițătoare, o rețea extinsă de lucii de apă care ar putea susține acvacultura, biodiversitatea și economia locală. În realitate însă, mai puțin de 10% dintre aceste proiecte au fost transformate în iazuri funcționale. Restul există doar ca urme adânci în pământ — gropi uriașe, rezultate ale unor intervenții care au avut cu totul alt scop decât cel declarat.
Mai spune deputatul Blaga că, în ultimul deceniu, din aceste perimetre s-au extras milioane de metri cubi de materiale de construcție, iar sub pretextul amenajării de iazuri piscicole, terenurile au fost excavate sistematic, iar resursele au alimentat șantiere din întreaga țară. Acest fenomen scoate la iveală o problemă mai profundă: utilizarea unor cadre legale permisive sau insuficient controlate pentru a masca activități extractive. Autorizațiile pentru iazuri piscicole au devenit, în anumite situații, o portiță convenabilă pentru exploatarea agregatelor minerale, evitând proceduri mai stricte sau taxe aferente altor tipuri de exploatări.
,,1.200 de iazuri piscicole există, pe hârtie, în România. Mai puțin de 10% au devenit, într-adevăr, iazuri. Restul? Gropi uriașe săpate, din care, în ultimii 10 ani, au fost scoase milioane de metri cubi de materiale de construcție.
Sub pretextul „amenajărilor piscicole”, s-a exploatat la liber – iar datele arată o corelare directă între aceste gropi și marile șantiere de infrastructură.
Un model de afacere construit pe o legislație permisivă, pe controale slabe și pe o tăcere comodă care a durat ani de zile. Se termină acum.
Ministra USR Diana Buzoianu, a stabilit un calendar accelerat pentru schimbarea legislației în domeniul balastierelor:
-Limită clară pentru durata licențelor, pentru suprafața luciului de apă și pentru adâncimea exploatării.
-Mecanisme stricte de verificare a obligațiilor asumate de operatori la momentul obținerii avizelor.
-Executarea garanțiilor financiare pentru refacerea mediului acolo unde firmele nu și-au respectat angajamentele.
-Controale tematice intensificate ale Ministerului Mediului și ale Gărzii Naționale de Mediu pe toate balastierele.
-Radarul Balastierelor – platforma lansată deja care pune sub ochii tuturor cine, unde și cât exploatează. Platforma online #InspectorulBalastierelor, lansat în urmă cu două săptămâni, a fost accesat deja de peste 30.000 de ori.
Resursele naturale ale României nu sunt un bun privat al câtorva firme care au învățat să ocolească legea. Sunt ale tuturor – și ale generațiilor care vin după noi.
Facem ordine. Pas cu pas, dosar cu dosar, balastieră cu balastieră’’, a semnalat deputatul USR Dâmbovița, Daniel Blaga.
