Senatorul Titus Corlățean este prezent la Copenhaga la conferința organizată de Președinția semestrială a Uniunii Europene (Danemarca) între Președinții Comisiilor de Politică Externă și Apărare din statele membre și Parlamentul European unde se discută despre problemele stringente ale momentului. La capitolul „priorități și strategii” pentru Politica Externă și de Securitate Comună a UE, Titus Corlățean a insistat pe trei direcții, respectiv:
,,-alocarea de resurse europene serioase și implementarea corectă a Strategiei UE la Marea Neagră, un spațiu geografic strategic care tradițional a însemnat un mix important de interese politice, stragice, militare divergente, interese economice, coridoare de transport, resurse de petrol și gaze etc, la care se adaugă faptul ca Rusia va continua să fie un actor relevant si cu atitudini divergente față de blocul Statelor democratice din zonă;
– accelerarea procesului de extindere a UE mai ales în Balcani (în cazul Republicii Moldova și Ucrainei, pentru rațiuni evidente, procesul a fost mult mai dinamic). Trebuie schimbată dramatic „viteza de melc” cu care UE promovează lărgirea Uniunii în Balcani, practic Agenda Salonic din iunie 2003 pentru extinderea în Balcani a devenit azi un document de arhivă..;
– surprinzător poate pentru unii, am adăugat „accelerarea de către UE și finalizarea procesului de aderare a UE la Convenția Europeană a Drepturilor Omului”. Când avem de gestionat atâtea provocări interne în UE de ordin democratic și împotriva Drepturilor fundamentale ale omului, e imperativ să creăm un spațiu comun, omogen, unic la nivel european pentru protecția standardelor democratice și Drepturilor Omului sub autoritatea unică a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg.
P.S. Cel puțin două din cele trei teme nu le-am regăsit deloc în discursul ministrului român de externe la deschiderea de acum două zile a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, iar al treilea a fost abordat destul de „subțire”. Sper că profesioniștii din MAE au abordat la secțiunile ulterioare ale RADR de o maniera serioasă și aceste teme, pe lângă consacratele subiecte Ucraina-Rusia, UE, NATO, SUA, Republica Moldova sau Orientul Mijlociu…’’, a transmis senatorul Titus Corlățean.
Președintele Comisiei de Politică Externă din Senatul României a mai spus că este o conferință clasică, dar extrem de importantă în actualele circumstanțe. Potrivit parlamentarului, se discută foarte serios și aplicat despre războiul din Ucraina și perspectivele de pace, despre cum s-ar putea ajunge la o pace justă, despre Orientul Mijlociu, despre provocările de securitate care sunt foarte importante inclusiv pentru România în spațiul euroatlantic, despre necesitatea de a ține rândurile strânse între UE și NATO. ,,E mai important ca oricând să ne garantăm propria noastră securitate și să vorbim aceeași limbă. Voi avea mai multe intervenții și sper să ajungem la o linie comună a poziției statelor democratice euroatlantice’’, a transmis senatorul Titus Corlățean.
La panelul privind „consolidarea complementarității și cooperării UE-NATO pe teme de apărare și descurajare”, Titus Corlățean a avut o intervenție (critică) plecând de la recenta formulă folosită public de Secretarul General NATO, Mark Rutte, privind o posibilă formulă de „recunoaștere de facto, dar nu de jure” a teritoriilor ucrainene ocupate de Rusia. ,,Termenul „recunoaștere”, chiar pentru o situație existentă de facto pe teatrul de operațiuni este un pas înainte… în direcția greșită…’’, a mai spus Titus Corlățean.
La reuniunea UE de la Copenhaga pe teme de politică externă și securitate comună (PESC/ PSAC), senatorul Titus Corlățean a avut parte și de o surpriză plăcută! Acesta s-a reîntâlnit cu Președintele Comisiei de apărare a Parlamentului Estoniei, Kalev Stoicescu… ,,Dl Stoicescu este de origine română, născut la Constanța. Tatăl său, clujean de origine, a servit ca tânăr ofițer în armata română în cel de-al Doilea Război Mondial și ulterior ca profesor în Constanța, iar mama este estoniană. A făcut o parte din liceu la Constanța. Deși a plecat la 15 ani din România împreună cu părinții în anii ’60, vorbește în continuare o limbă română impecabilă și este, evident, un mare prieten al României. O discuție interesantă despre Estonia și România, ceea ce ne leagă din istoria trecută și prezentă și pe multe alte teme de actualitate. I-am spus că îl aștept în vizită la București’’, a transmis senatorul Titus Corlățean.
