Cu prilejul Zilei Naționale Fără Tutun, 19 noiembrie 2026, Institutul Național de Sănătate Publică atrage atenția asupra felului în care noile produse cu nicotină ajung permanent în universul copiilor și adolescenților. Aromele dulci, dispozitivele cu design atrăgător și promovarea în mediul digital pot transforma curiozitatea și experimentarea într-un comportament repetat, cu riscul instalării dependenței. Prevenirea primului consum rămâne, de aceea, la fel de importantă ca sprijinul oferit celor care încearcă să renunțe.
În România, datele studiului ESPAD 2024 arată că 26% dintre elevii de 15–16 ani au fumat țigarete în ultima lună, față de 18% la nivelul țărilor participante. Același studiu indică utilizarea țigaretelor electronice în ultima lună de către 29% dintre adolescenții români de această vârstă. Dincolo de aceste cifre, rezultatele descriu o realitate care privește familia, școala și serviciile de sănătate: contactul cu nicotina apare într-o perioadă în care comportamentele și mecanismele de autocontrol sunt încă în formare.
Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, aproximativ 17,5% dintre persoanele de peste 16 ani din România utilizau zilnic produse din tutun sau produse conexe, comparativ cu 16,5% în Uniunea Europeană. La nivel mondial, Organizația Mondială a Sănătății estimează că tutunul provoacă peste șapte milioane de decese anual. Bolile cardiovasculare, cancerele și afecțiunile respiratorii cronice se numără printre consecințele majore ale consumului de tutun.
Pentru adolescenți, țigareta electronică poate părea diferită de țigara obișnuită. Aroma, aspectul dispozitivului și absența fumului caracteristic țigaretelor convenționale nu înseamnă însă absența riscurilor. Nicotina produce dependență și poate afecta dezvoltarea creierului în adolescență, inclusiv procesele implicate în atenție, învățare și controlul impulsurilor. În plus, aerosolii inhalați pot conține substanțe cu potențial nociv. O evaluare științifică publicată în anul 2026 de Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene semnalează efecte adverse asociate utilizării acestor produse și necesitatea urmăririi consecințelor pe termen lung.
Cercetările arată și că adolescenții care utilizează țigarete electronice sunt mai predispuși să încerce ulterior țigarete convenționale. Această asociere nu înseamnă că fiecare tânăr care vapează va deveni fumător, dar justifică o atenție sporită acordată prevenirii consumului de nicotină înainte ca acesta să devină obișnuință.
La nivelul Uniunii Europene, evaluarea cadrului legislativ privind controlul tutunului, publicată de Comisia Europeană în aprilie 2026, a evidențiat dificultățile create de apariția produselor noi și de publicitatea care ajunge la tineri, inclusiv prin canalele digitale.
Institutul Național de Sănătate Publică consideră că protejarea copiilor și adolescenților presupune mai mult decât transmiterea unor avertismente. Sunt necesare conversații deschise în familie, educație pentru sănătate adecvată vârstei, deprinderi de a recunoaște influența publicității și a presiunii grupului, precum și acces la sprijin pentru tinerii care folosesc deja produse cu nicotină. În același timp, prevenirea inițierii, sprijinirea renunțării la fumat și reducerea expunerii la fumul de tutun trebuie să rămână priorități ale politicilor de sănătate publică, fundamentate pe dovezi.
Cu ocazia Zilei Naționale Fără Tutun, INSP încurajează părinții, cadrele didactice, profesioniștii din sănătate și autoritățile locale să contribuie la crearea unor medii în care alegerea de a nu începe consumul de tutun sau nicotină este susținută și respectată.
Generația Fără Tutun. Informația protejează. Alege sănătatea. Protejează viitorul!
(Sursa – DSP Dâmbovița)









