Academia Oamenilor de Știință din România, prin Filiala AOȘR Târgoviște, organizează, în perioada 9-11 septembrie 2026, la Târgoviște, Conferința Științifică de Toamnă 2026, cu participare internațională. Manifestarea este găzduită de Universitatea „Valahia” din Târgoviște și se desfășoară în parteneriat cu Institutul de Cercetare Științifică și Tehnologică Multidisciplinară (ICSTM), cu sprijinul Consiliului Județean Dâmbovița și al Arhiepiscopiei Târgoviștei. Festivitatea de deschidere a conferinței a avut loc astăzi în Campusul universitar. Ediția din acest an are ca temă „Educație și creativitate științifică în era inteligenței artificiale” și aduce în atenție provocările pe care dezvoltarea inteligenței artificiale le generează pentru educație, cercetare și activitatea științifică.
La conferință participă membri ai Academiei Oamenilor de Știință din România, precum și cadre universitare și cercetători din institute și centre de cercetare din țară și din străinătate. Deschiderea a cuprins alocuțiuni oficiale ale reprezentanților instituțiilor implicate în organizarea evenimentului, precum și un moment muzical. În continuarea programului sunt prevăzute comunicări în plen și sesiuni de lucru dedicate celor 13 secții științifice ale Academiei. Calitatea de moderator a evenimentului a avut-o Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.
„Cred că este începutul unei noi revoluții. În decursul istoriei omenirii au existat mai multe mari revoluții tehnologice, începând cu motorul cu abur al lui Watt, apoi electricitatea, energia atomică, apariția calculatoarelor și internetul. De fiecare dată au existat aceleași frământări, aceleași discuții, nedumeriri și griji pe care le avem și astăzi în legătură cu inteligența artificială. Inteligența artificială nu a apărut dintr-odată. Ea este rezultatul dezvoltării comunicațiilor, al existenței unor volume foarte mari de date digitale și al apariției unor calculatoare suficient de puternice pentru a susține algoritmi complecși. Stimați colegi din cercetare și învățământ, inteligența artificială a fost făcută de om. O minte sau mai multe minți asemenea nouă au creat inteligența artificială. Din punctul meu de vedere, inteligența artificială trebuie să fie un instrument de acces către cunoaștere” , a declarat Doina Banciu, președintele Academiei Oamenilor de Știință din România.
„Ne aflăm într-un moment istoric în care progresul tehnologic, ritmul accelerat al inovației și transformările culturale profunde ne obligă să reflectăm cu responsabilitate asupra sensului umanului, asupra demnității persoanei și asupra modului în care știința și credința pot colabora pentru binele comun. Într-o epocă în care inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața noastră, suntem chemați să reafirmăm demnitatea umană, să o protejăm și să o cultivăm. Esența omului nu este definită prin performanță, eficiență și algoritmi, ci prin relație, comuniune și iubire. În acest cadru, Biserica își asumă rolul de a contribui la dialogul interdisciplinar, oferind o perspectivă care pune în centrul dezbaterii demnitatea persoanei umane, noblețea chipului lui Dumnezeu și responsabilitatea libertății.
Inteligența artificială reprezintă un produs al creativității umane, al rațiunii pe care Dumnezeu i-a dăruit-o omului, precum și o expresie a capacității acestuia de a analiza, de a modela și de a transforma realitatea. Ea poate analiza, calcula și anticipa, dar nu poate iubi, nu poate ierta, nu se poate jertfi și nu poate oferi un sens profund. Toate acestea aparțin persoanei umane. Biserica recunoaște valoarea acestor eforturi și contribuția lor la progresul societății, însă subliniază că inteligența artificială, oricât de avansată ar deveni, rămâne un instrument, nu un substitut al omului”, a transmis prof. univ. dr. Nifon Mihăiță, Arhiepiscopul Târgoviștei și Mitropolit onorific
„Este un eveniment academic de prestigiu pentru județul Dâmbovița, dar și pentru România. Prezența dumneavoastră aici confirmă faptul că educația, cercetarea și inovația au nevoie de dialog, de colaborare și, mai ales, de oameni care transformă cunoașterea în idei și soluții pentru cei din jur. Este important să avem în județ oameni dedicați acestor domenii, care, prin experiența și munca lor, contribuie la formarea tinerelor generații. Cred că provocarea noastră nu este doar aceea de a-i învăța pe tineri să folosească noile tehnologii, ci să îi ajutăm să le înțeleagă, să le utilizeze responsabil și să aibă capacitatea de a decide când, cum și în ce scop trebuie să le folosească. Pentru Consiliul Județean Dâmbovița, parteneriatul cu mediul academic și cu cel de cercetare reprezintă o direcție importantă. Vom susține întotdeauna inițiativele care încurajează schimbul de idei și proiectele care contribuie la dezvoltarea comunităților noastre. Vă felicit pentru organizarea acestei conferințe cu participare internațională și vă doresc ca zilele petrecute în județul Dâmbovița să fie un prilej pentru idei și dezbateri valoroase”, a transmis Corneliu Ștefan, președintele Consiliului Județean Dâmbovița
„Astăzi, inteligența artificială nu mai este o tehnologie a viitorului. Este prezentul și a devenit, într-adevăr, o tehnologie disruptivă. Schimbă totul și probabil că încă nu ne dăm seama de amploarea transformărilor care vor urma. Pentru generația mea și pentru mulți dintre dumneavoastră, cunoașterea a fost întotdeauna legată de efort: să citești, să cauți, să compari, să înveți, să greșești și să o iei de la capăt. Atunci când nu găseai imediat răspunsul la o întrebare, trebuia să cauți, iar uneori tocmai acest drum al căutării te conducea către o idee nouă. Astăzi, un tânăr poate avea acces la o cantitate enormă de cunoștințe într-un timp extrem de scurt. Informațiile oferite de inteligența artificială reprezintă, fără îndoială, un progres extraordinar, dar mă întreb dacă nu pierdem în același timp ceva important: valoarea intelectuală a drumului până la răspuns. Educația nu înseamnă doar să ajungi la un rezultat. Înseamnă să încerci, să verifici, să te îndoiești, să descoperi și să ai curajul de a greși.
Inteligența artificială a devenit o prezență. Ea scrie, traduce, calculează, creează imagini, formulează ipoteze și oferă în câteva secunde răspunsuri pentru care până nu demult aveam nevoie de ore, zile sau chiar ani. În fața acestei transformări, întrebarea fundamentală este: ce va ajunge inteligența umană? Inteligența umană este cea care a creat inteligența artificială și este cea care o va forma și o va dezvolta în continuare”, a precizat Adrian Alexandru Badea, președintele de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România
„Ajungem mai devreme sau mai târziu în fața aceleiași probleme: cum păstrăm ceea ce am învățat și cum facem ca experiența acumulată să poată fi preluată, aprofundată și dusă mai departe. În urmă cu cinci secole, apariția primelor texte tipărite pe teritoriul românesc a schimbat această posibilitate. Astăzi, tehnologia deschide un nou capitol, într-un ritm pentru care istoria are puține repere comparabile. În câteva secunde putem obține un text, o explicație, o sinteză sau o propunere de soluție.
Rapiditatea cu care ajungem la un rezultat nu înseamnă însă că înțelegem mai repede acel rezultat. Miza nu este să transferăm tot mai multe sarcini noilor forme de inteligență, ci să avem grijă să nu renunțăm la discernământ, curiozitate și libertatea de a gândi. Aici începe responsabilitatea unei universități: să-i învețe pe tineri să folosească instrumentele timpului lor, să recunoască situațiile în care acestea sunt utile, să le verifice atunci când este necesar și să știe când este mai bine să se bazeze pe propria judecată. Informația vine către tineri cu o abundență pe care niciun sistem educațional de până acum nu a cunoscut-o, iar pentru noi este important să-i dăm măsură. Această măsură se formează treptat, prin dezbatere și prin contactul cu idei care ne obligă să ieșim din zona familiarului. Inteligența artificială poate prelucra volume de date pe care mintea umană nu le-ar putea cuprinde, dar abilitatea de a opera asupra informației nu este echivalentă cu puterea de a-i înțelege sensul”, a transmis Corneliu Sălișteanu, rectorul Universității „Valahia” din Târgoviște.
