Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița a găzduit miercuri, 14 octombrie 2026, evenimentul „Angajarea lucrătorilor din afara UE/SEE: noile reguli, explicate de autorități”, dedicat companiilor care angajează sau intenționează să recruteze personal din state terțe. Organizată împreună cu Inspectoratul General pentru Imigrări, Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița și Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă Dâmbovița, întâlnirea a creat un cadru de dialog în care angajatorii au putut obține, direct de la instituțiile responsabile, clarificări privind procedurile de recrutare și obligațiile legale asociate angajării lucrătorilor străini.
La eveniment au luat cuvântul Valentin Calcan, președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița, Constanța Anghel, director executiv al AJOFM Dâmbovița, Bogdan Gheorghe, inspector în cadrul Inspectoratul Teritorial de Muncă Dâmbovița, Radu Nicolăescu, comisar-șef în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări, și Mihai Lupoiu, inspector principal de poliție în cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări.
Prezentările au vizat cadrul legislativ privind angajarea cetățenilor străini, cu referire la OUG nr. 32/2026, și utilizarea platformei WorkinRomania.gov.ro pentru înregistrarea și autorizarea angajatorilor și a agențiilor de plasare, precum și pentru depunerea cererilor unice.
Reprezentanții instituțiilor au explicat diferențele dintre vizele de muncă D/AM1 și D/AM2 și procedurile aferente fiecărei categorii. De asemenea, au prezentat condițiile de recrutare directă sau prin intermediul agențiilor de plasare autorizate, rolul Listei ocupațiilor deficitare și criteriile pentru obținerea statutului de angajator autorizat.
O parte importantă a discuțiilor a fost dedicată responsabilităților angajatorilor după începerea activității lucrătorilor străini. Temele abordate au inclus asigurarea unor condiții de muncă egale cu cele ale lucrătorilor români, plata salariilor la timp, în cont bancar, respectarea normelor de securitate și sănătate în muncă și informarea autorităților în situațiile prevăzute de lege. Prezentările au evidențiat și măsurile de protecție împotriva abuzurilor, inclusiv interdicția condiționării angajării de perceperea unor taxe, comisioane sau garanții nepermise.
În cadrul sesiunii de întrebări și răspunsuri, participanții au adus în discuție situații concrete din activitatea companiilor și au solicitat lămuriri privind documentele necesare și etapele procesului de angajare.
Președintele Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură ( CCIA) Dâmbovița, Valentin Calcan, în calitatea sa de om de afaceri care lucrează cu lucrători non UE, a ridicat o serie de probleme cu care se confruntă antreprenorii români în procesul de recrutare a acestui tip de personal din afara țării. ,,Avem nevoie de lucrători străini, de regulă non UE, astfel încât să ne menținem o cotă de muncă, să ne menținem afacerile pentru că ne place sau nu sunt afaceri din România care fără acești lucrători din spațiul non european nu ar mai exista, s-ar închide în câteva zile. De-a lungul timpului legislația, oarecum, a fost și la început, poate că nici noi, antreprenorii, nu știam foarte bine ce este de făcut, dar au fost și firmele recrutoare, parte dintre ele, care s-au dovedit a fi mai puțin oneste și a apărut chiar o afacere din a aduce lucrători. Aici sunt două tipuri de angajatori, angajatori care, de bună credință, își doresc să aibă angajați străini, aplică pentru ei, așteaptă cu lunile, unii chiar cu anii, se roagă la Dumnezeu să obțină avize, se roagă ca ambasadele din țările respective să își suplimenteze oamenii să poată să prelucreze vizele pentru că am trecut și prin aceste momente, prin Sri Lanka și Nepal, unde ambasadele spuneau că nu au suficienți oameni să prelucreze vizele. În principiu bătălia pentru oameni non UE nu o ține numai România, o țin cam toate țările. În principiu, când un lucrător aplică să vină în România, fiți sigur că el aplică să meargă și în Bulgaria, Cehia, Germania… Cine se mișcă repede îl ia, cine nu se mișcă repede mai stă un an. Asta ni se întâmplă și din păcate de multe ori ambasadele nu au venit în sprijinul antreprenorilor și au întârziat uneori o emitere de viză atât de mult încât respectivul a plecat în altă țară.
Din punct de vedere al nostru, al antreprenorilor, schimbarea de legislație, pentru că noi prin pârghiile pe care le-am avut, al Camerei de Comerț, al Federațiilor Patronale, noi am încercat să mai atenuăm din dificultățile pe care noua legislație ni le impune. Rămâne una acolo, și nu scap niciun prilej să nu-l spun, care este complet anormală și anume faptul că din nou antreprenorul are obligația să facă o cheltuială necuvenită. Și anume să organizeze școlarizarea străinilor să învețe limba română. Am încercat să spun pe toate căile posibile. De regulă, străinii când vin ei vor să învețe limba română pentru că nu au încotro, pentru că dacă învață limba română cât mai bine intră în sistem cât mai repede, reușesc să-și crească salariile, vor fi promovați… Deci interesul principal este al străinului. Dacă statul roman nu a reușit să ne asigure angajați, iar noi antreprenorii facem eforturi deosebite ca să putem să ne menținem companiile și aducem oameni din spațiul non UE, eu cred că ar fi de datoria statului să mai vină să compenseze și el cu ceva și anume cu această școlarizare.
Eu propuneam ca școlarizările să se facă, de exemplu prin AJOFM, iar statul să finanțeze instituția suplimentar și eu sunt convins că AJOFM –urile pot să organizeze chiar și împreună cu Camera de Comerț sau cu alte patronate, astfel de cursuri, dar nu le puneți în cârca antreprenorilor și pe acestea, pentru că este deja prea mult. Legea spune ca inclusiv să le asigurăm noi din timpul de lucru plătit, să le asigurăm ore în care ei să se ducă să facă cursuri de limba română. Este coșmar. Propunerea mea a fost cursuri online, gratuite pentru angajator. Angajatorul să poată să aibă o platformă unde să înscrie angajații străini, gratuit și online și trebuie găsite ferestre de timp astfel încât să nu perturbăm procesul de producție. Cum ar fi să-l scoatem pe Mustafa de la Oțelinox, să se ducă la curs. Nu merge, trebuie să fim realiști. Strigătul nostru către Inspectoratul General pentru Imigrări este să ne ajutați să angajăm cât mai repede oameni. Înțeleg temerile cu privire la traficul de persoane, înțeleg temerile cu privire la companii care nu s-au dovedit a fi oneste și aduceau oameni doar să-i tranziteze prin alte țări, le înțeleg, dar haide-ți să nu pedepsim tot mediul de afaceri pentru niște cazuri care până la urmă tot statul trebuie să aibă grijă să le înlăture dintre noi. Timpii de aducere a lucrătorilor non UE, care sunt între 6 și 12 luni, sunt foarte mari. Dacă vom continua asa, vom avea dificultăți foarte mari. Rugămintea mea este să ne ajutați să ne menținem companiile în viață’’, a declarat președintele CCIA Dâmbovița, Valentin Calcan.
La final, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița a mulțumit reprezentanților instituțiilor pentru informațiile oferite și disponibilitatea de a răspunde întrebărilor, precum și tuturor participanților pentru prezență, interesul manifestat și experiențele împărtășite. Contribuția acestora a făcut posibil un dialog util, conectat la nevoile și provocările actuale ale mediului de afaceri. Evenimentul s-a desfășurat în cadrul campaniei naționale de informare privind munca cetățenilor străini în România, organizată de Inspectoratul General pentru Imigrări și inspectoratele teritoriale de muncă în perioada 12–16 octombrie 2026.
Prin organizarea acestei întâlniri, Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița a sprijinit informarea angajatorilor și colaborarea cu instituțiile responsabile, pentru înțelegerea și aplicarea corectă a procedurilor de angajare a lucrătorilor străini.
Date de contact
Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Dâmbovița
Calea Câmpulung nr. 6A, Târgoviște
info@cciadb.ro | 0245.210.318
