Astăzi, 27 martie 2026, s-au împlinit 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, recunoscută oficial de marile puteri în 1920, prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris. Bucuria reunificării a fost de scurtă durată, de 20 de ani, pentru că în 1940 Stalin a decis alipirea Basarabiei la Uniunea Sovietică. Deputatul PNL Dâmbovița, Aurelian Cotinescu a ținut să transmită că într-o asemenea zi, ,,cuvântul de ordine, inclusiv la întrunirile politice, ar trebui să fie „UNIRE”, nu destabilizarea țării prin provocarea de crize politice artificiale’’, mai ales că frații de peste Prut au început să se gândească din ce în ce mai mult la unirea cu țara mamă, ținând cont și de actualul context geo-politic.
,,108 ani de la Unirea Basarabiei cu România! Avem capacitatea să gândim ca o mare națiune?
Într-o stare de respect reciproc și normalitate, astăzi ar fi trebuit să marcăm împlinirea a 108 ani de la Unirea Basarabiei cu România, iar politicienii responsabili, patrioți cu mintea și sufletul, să profite de această ocazie pentru a rosti adevăruri nespuse ori prea puțin cunoscute de public:
Suntem singura țară din Europa în care pactul Ribbentrop–Molotov este, în fapt, încă resimțit în consecințele sale.
Dramele sutelor de mii de români deportați, deposedați de bunuri, cu familii distruse, trebuie spuse.
Într-o asemenea zi, cuvântul de ordine, inclusiv la întrunirile politice, ar trebui să fie „UNIRE”, nu destabilizarea țării prin provocarea de crize politice artificiale.
Cu atât mai mult cu cât revenirea Basarabiei în granițele României ar însemna nu doar un act de reparație, ci și beneficii uriașe pentru națiune:
– ridicarea prestigiului unei țări puternice și verticale, care a depășit impunerile arbitrare ale unor imperii;
– creșterea suprafeței teritoriale, a populației – într-un orizont de timp apropiat – și a economiei;
– o poziție geostrategică mai bine consolidată.
Revenirea Basarabiei la Patria Mamă este un proces istoric care nu poate fi oprit, oricât de mult încearcă oamenii rușilor să ne convingă de contrariu. Iar cele mai bune argumente ne-au venit recent de la frații români de dincolo de Prut: pentru prima oară în ultimii 35 de ani, sentimentele unioniste sunt exprimate de majoritate – o cotă care ar depăși 50% în cazul unui referendum, cu un procent semnificativ mai ridicat în diaspora.
Se apropie de 50% și numărul respondenților care declară că vorbesc limba română (peste 70% în diaspora), în timp ce procentul celor care se declară vorbitori de „limbă moldovenească” este în scădere.
Sunt cifre care trebuie interpretate ca o mână întinsă de dincolo de Prut. Iar noi suntem datori să răspundem pe măsură’’, a spus deputatul PNL Dâmbovița, Aurelian Cotinescu.
(Credit Foto: din Arhiva Ministerului de Externe. Corespondență Basarabia-Regatul României)
