Astăzi a fost a 5 –a zi de Festival Babel și a 4 –a conferință de presă care de data aceasta a avut loc în Foaierul de la Casa Sindicatelor, și nu la Teatrul Tony Bulandra Târgoviște, pentru că artiștii prezenți în festival sunt prezenți peste tot, în sălile de spectacol, în piețele publice, la Cinematograful Independența…. La ,,Întâlnirile Babel’’ de astăzi s-a vorbit despre spectacolele jucate în ziua precedentă care s-au bucurat de mare succes în rândul publicului. Managerul Teatrului Tony Bulandra Târgoviște, Mihai Constantin Ranin, președintele Festivalului Babel, alături de directorul artistic și selecționerul Festivalului Babel, actorul Liviu Cheloiu au făcut oficiile de gazdă prezentându-i pe invitați. Primii au fost actorii polonezi de la Teatr Nie – Taki Foundation care au jucat piesa ,,Crossing not allowed’’ (Pe aici nu se trece), un spectacol care descrie criza umanitară de la granița Poloniei cu Ucraina, generată de războiul ruso – ucrainean.
,,A 5- a zi de festival… Mă bucur de prezență și că ați înțeles dorința noastră de a aduce cultura, educația și de a mișca comunitatea locală în direcția teatrului contemporan așa cum este el înțeles pe mai multe continente și prin intermediul mai multor festivaluri din lume. ,,Spațiul’’, tema acestui festival este abordat în mod surprinzător și diferit de diferitele companii teatrale. De exemplu, compania poloneză Teatr Nie – Taki Foundation pe care am văzut-o ieri la Sala Studio a pus la dispoziție ,,spațiul’’ unui rucsac și un drum pe care trebuia să-l parcurgeți. Mi se pare o abordare extrem de actuală asupra condiției umane. Teatrul are foarte multe definiții, unele mai scurte, unele mai lungi, unele mai filozofice, altele mai practice. Îmi plac definițiile mai scurte. De data asta cred că definiția ar fi că teatrul este o călătorie’’, a transmis Mihai Constantin Ranin.
Despre actorii din Polonia a vorbit și selecționerul Festivalului Babel, actorul Liviu Cheloiu, cel care i-a descoperit în Coreea de Sud și i-a invitat la Festivalul Babel de la Târgoviște. ,,Eu i-am întâlnit la Daejeon în Coreea de Sud și am văzut spectacolul acolo. Noi deja hotărâsem tema ediției de anul acesta, la sfârșitul ediției a 12 -a, și când le-am văzut spectacolul pur și simplu m-a pleznit. Am discutat cu d-ul Ranin despre posibilitatea de a-i aduce la noi și i-am adus. A fost prietenie la prima vedere, mi-am dat seama că ideatic, conceptual, suntem pe aceeași lungime de undă… Este un spectacol foarte tare. Contextual vorbim de vremurile de acum, când avem un război la graniță. Așa cum spune și titlul ,,Pe aici nu se trece’’, este vorba de o graniță, granița poloneză cu Belarus, cu Ucraina. Lucrurile pe care le-ați văzut în spectacol agățate, expuse, sunt adunate de pe graniță. Sunt lucruri uitate de cei care au sărit gardurile, de cei care au fugit de umilințe, lucruri pe care ei le-au adunat…’’, a declarat Liviu Cheloiu.
Regizoarea Katarzyna Knychalska a spus că spectacolul este foarte important pentru că dă oportunitatea unor persoane să spună niște lucruri care trebuie spuse și care nu sunt importante doar pentru ei, ci și pentru restul. De asemenea, piesa polonezilor descrie criza umanitară care are loc la granița Poloniei cu Ucraina și care este una foarte adevărată. ,,Sunt probleme în acea zonă și niciunul dintre state nu vor să se lase învinse. De aceea noi credem că acest spectacol este foarte important pentru că trebuie să se vorbească despre aceste lucruri… Noi nu vrem să vorbim în teze, noi vrem să arătăm o istorie personală și individuală, pentru că în cazul acesta este imposibil să vorbim la general, trebuie să concretizăm… Desigur nu suntem naivi să credem că noi că vom schimba lumea, dar mai întâi noi vrem să schimbăm câte un public. Dacă noi putem să schimbăm modul lor de gândire, atunci noi ne-am îndeplinit misiunea… Un lucru foarte important este că vrem să facem teatru adevărat. Este foarte complicat să minți în teatru, este singurul loc unde adevărul primează. De aceea noi ne-am propus să facem teatru doar pe povești reale, pe adevărul -adevărat. Noi încercăm tot timpul să găsim limbajul adecvat… De data aceasta nu era vorba doar despre refugiați, era vorba și despre teatru sub forma unei călătorii… și să mergem cu toții împreună’’.
