Distribuie articolul

Comisarul șef Ion Polexe, șeful  Inspectoratului Județean de Poliție Dâmbovița, a susținut vineri, 26 aprilie 2024, o conferință de presă în cadrul căreia a prezentat ,,bilanțul’’ activităților desfășurate la nivelul IPJ Dâmbovița  în primul trimestru al anului 2024.

„În perioada ianuarie – martie a.c., la nivelul județului Dâmbovița infracționalitatea sesizată înregistrează o creștere de 3,9%, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, în acest sens fiind dispuse măsuri punctuale pentru combaterea faptelor penale prin asigurarea unei prezențe active a polițiștilor în segmentul stradal, dar și prin organizarea unor activități punctuale pentru siguranța comunității.

Ponderea acestor infracțiuni este reprezentată de faptele de natură judiciară, ceea ce reprezintă 70% din totalul sesizărilor, fiind înregistrate cu 2,1% mai multe fapte față de primele trei luni ale anului 2023.

În ceea ce privește infracțiunile stradale sesizate, 51% dintre acestea au fost comise în mediul urban și 49% în mediul rural. Subliniem că în cadrul acestei categorii, în primele trei luni ale acestui an, se înregistrează o scădere cu 8,5%, comparativ cu perioada similară din 2023.

Analizând și urmărind permanent evoluția situației operative, necesitatea prevenirii și combaterii faptelor de natură penală şi contravenţională, crearea şi menţinerea unui climat de ordine şi siguranţă publică pe raza judeţului, în primele  trei luni ale acestui an, au fost desfășurate 871 de acțiuni de amploare/ cu efective mărite, dintre care 132 au fost pe linie de poliție rutieră, 586 pe linie de ordine publică, 57 în domeniul investigațiilor criminale și 30 în domeniul economic.

Pentru abaterile de la normele contravenționale, în perioada de referință, polițiștii din Dâmbovița au aplicat 27.677 de sancțiuni contravenționale, dintre care 4.703 au fost pentru nerespectarea prevederilor Legii 61/1991, 109 pentru încălcarea prevederilor O.U.G. nr. 34/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național Unic pentru Apeluri de Urgență, 36 pentru abaterile stabilite prin Legea nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere și 72 în domeniul silviculturii, conform prevederilor Legii nr. 171/2010.

Cele mai multe sancțiuni, respectiv 19.238, au fost aplicate conducătorilor auto pentru abaterile comise.

Astfel, peste 4.800 de șoferi au fost sancționați pentru nerespectarea regimului legal de viteză și peste 4.400 de conducători auto sau pasageri pentru neportul centurii de siguranță de către.

Alte 401 sancțiuni contravenționale au fost aplicate pentru utilizarea neregulamentară a telefonului în timpul deplasărilor pe drumurile publice, 195 pentru depășiri neregulamentare, 478 pentru oprirea, staționarea sau parcarea neregulamentară, 306 pentru încălcarea regulilor la întoarcere, mers înapoi, schimbarea benzii, schimbarea direcției de mers, 540 pentru neutilizarea luminilor de drum în timpul zilei în deplasarea pe drumul public și 251 pentru conducerea unui vehicul care prezintă deficiențe majore sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat.

Pentru neacordarea priorității de trecere pietonilor și vehiculelor au fost aplicate 246 sancțiuni contravenționale, iar pentru conducerea sub influența băuturilor alcoolice 93 de amenzi.

Și indisciplina pietonală a fost sancționată de către polițiști, pe această linie fiind aplicate 747 de sancțiuni contravenționale. În ceea ce privește abaterile bicicliștilor, au fost aplicate 1.276 de sancțiuni, iar conducătorilor de vehicule cu tracțiune animală, 310 de sancțiuni.

Întrucât unul dintre principalele obiective ale instituției este cel de reducere a numărului accidentelor rutiere și a numărului de victime, la nivelul Inspectoratului au fost puse în aplicare măsuri care au vizat prevenirea și combaterea principalelor cauze generatoare de accidente, în principal, prin depistarea și sancționarea șoferilor care consumă alcool sau substanțe psihoactive la volan, a celor care conduc cu viteză excesivă ori prin sancționarea indisciplinei pietonilor/bicicliștilor sau a celor care nu acordă prioritate de trecere.

Astfel, în urma activităților desfășurate pentru creșterea gradului de siguranță pe drumurile publice, polițiștii rutieri au constatat 143 de infracțiuni contra siguranței circulației pe drumurile publice, dintre care 33 de fapte au fost pentru conducerea unui vehicul sub influența unor substanțe psihoactive, 45 pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului și 28 pentru conducerea unui vehicul fără permis de conducere.

De asemenea, datorită prezenței active și a acțiunilor desfășurate de poliţişti pe drumurile publice, la nivelul județului Dâmbovița, valoarea accidentelor rutiere grave înregistrată în trimestrul I este sub media ultimilor 4 ani.

Astfel, în primele trei luni ale anului 2024,  se înregistrează o diminuare cu 5,88% în ceea ce privește numărul accidentelor grave și o creștere de 5,12% în ceea ce privește numărul accidentelor rutiere ușoare, comparativ cu perioada analizată.

Din situaţia statistică a reieşit faptul că, la nivelul județului, principalele cinci cauze generatoare de accidente rutiere sunt abaterile pietonilor și bicicliștilor, viteza, neacordare prioritate pietoni și neacordare prioritate vehicule.

În anul 2024, principalele obiectivele ale instituției sunt creșterea gradului de siguranță publică, protecție a cetățeanului, siguranță stradală, rutieră, siguranță școlară, eficientizarea activității de prevenire și combatere a infracțiunilor contra patrimoniului și persoanei, respectiv a celor asociate violenței domestice și a agresiunilor de natură sexuală, eficientizarea activităților de contracarare a infracțiunilor contra mediului, asigurarea climatului de legalitate a mediului de afaceri, prin combaterea evaziunii fiscale, contrabandei, corupției, contrafacerii de mărfuri, a infracțiunilor din domeniul achizițiilor publice, precum și protecția intereselor financiare ale Uniunii Europene și combaterea tuturor formelor de criminalitate organizată, în special a traficului de persoane (inclusiv migranți), traficului de droguri, criminalității informatice și spălării banilor.

Pentru atingerea acestor obiective, polițiștii din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița vor continua desfășurarea activităților, în cooperare cu structurile de aplicare a legii de la nivelul județului, în scopul asigurării unui management corespunzător al situației operative.

Evoluția infracțiunilor informatice în primele trei luni ale acestui an și măsurile pe care le pot adopta cetățenii pentru a preveni victimizarea prin astfel de fapte

În perioada ianuarie – martie a.c., la nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița, au fost sesizate de două ori mai multe fapte de fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice, respectiv cu 26 de infracțiuni mai multe față de perioada similară a anului precedent.

În ceea ce privește infracțiunile contra siguranței și integrității sistemelor și datelor informatice, în primele trei luni ale acestui an, au fost sesizate cu 5 fapte mai multe față de trimestrul I din anul 2023.

Astfel, în această perioada în care tehnologia oferă oportunități nenumărate, dar aduce și provocări noi și complexe, respectiv amenințările cibernetice, ne dorim să atragem atenția cetățenilor cu privire la fenomenul periculos al investițiilor online care a devenit din ce în ce mai frecvent.

Caracteristici generale identificate în ceea ce privește acest fenomen sunt promisiunea de îmbogățire rapidă, ușurința cu care se renunță la sumele de bani (persoanele vătămate sunt convinse să transfere sume, uneori foarte mari, de bani/cryptomonede de către entități/persoane necunoscute, atât în faza incipientă, cât și ulterior), cedarea controlului (persoanele vătămate renunță cu ușurință, din cauza dorinței de îmbogățire rapidă și pe fondul lipsei de cunoștințe tehnice și cedează controlul dispozitivelor electronice), nivel înalt de resurse tehnice pentru atacatori (de obicei, atacatorii dovedesc abilități sporite de utilizare a resurselor tehnice disponibile: numere de telefon multiple, falsificarea identității apelantului, platforme false găzduite în afara Europei, anonimizarea tranzacțiilor cu crypto-monede), presiune asupra investitorilor (de multe ori, promotorii fraudelor pot folosi tactici agresive de „publicitate” a „investițiilor”, pentru a determina utilizatorii să acționeze rapid, precum termene limită sau oportunități exclusive care „dispar rapid”) .

Din sesizările primite s-a constatat faptul că de cele mai multe ori persoanele vătămate ar fi accesat pe diferite rețele de socializare postări ce conțineau reclame cu privire la servicii de investiții financiare, iar după aceea au furnizat date de contact pe formularele puse la dispoziție în acele reclame.

În continuare, ar fi fost contactate telefonic de persoane necunoscute, care, după discuții repetate, reușesc, de obicei, să convingă victimele să se înscrie pe diferite platforme de investiții online.

Investițiile sunt destul de mici la început, de ordinul a câteva sute de euro. Investiția constă în achiziționarea de cryptomonede și transferarea acestora către portofelele electronice indicate de către autori.

Sumele respective apar apoi în contul victimei deschis pe acele platforme de investiții.

În multe situații, sub pretextul că vor acorda suport tehnic, atacatorii conving persoanele vătămate să își instaleze pe dispozitivele electronice folosite (telefon, tabletă, laptop etc.) aplicații de control de la distanță.

Astfel, fără să conștientizeze efectul acțiunii lor, utilizatorii oferă atacatorilor acces la toate datele personale și bancare, accesibile prin intermediul dispozitivelor.

Persoanele vătămate sunt convinse să trimită mai multe sume de bani (cryptomonedă) deoarece se creează aparența că investițiile sunt profitabile ajungându-se, astfel, chiar la sume de zeci de mii de euro „investiți” în astfel de scheme frauduloase.

În momentul în care se încearcă retragerea sumelor de bani, sunt inventate o serie de pretexte și scenarii prin care autorii încearcă să convingă victimele că, pentru a beneficia de acel profit, trebuie să transfere mai multe sume de bani, sub pretexte precum: taxe de retragere, garanții transferuri, amenzi etc.

În paralel, datele accesibile prin dispozitivele compromise sunt exploatate în diferite moduri, cum ar fi deschiderea de conturi pe diferite platforme de tranzacționare cryptomonede, transferuri bancare frauduloase, spălare de bani etc.

Una dintre modalitățile de fraudare frecvent întâlnite în situația în care utilizatorii oferă atacatorilor acces la propriile dispozitive și la datele bancare este contractarea de credite online în numele persoanelor vătămate și sustragerea banilor.

Alte modalități de inducere în eroare a potențialilor investitori pot fi reprezentate de promovarea unor anunțuri, în general pe rețele de socializare, în care se folosesc imaginile unor companii cunoscute, listate la bursă, cu promisiunea unor câștiguri imediate foarte mari, prin „cumpărarea de acțiuni” care vor „genera dividende” de zeci de mii de lei „direct pe cardul” utilizatorilor.

În astfel de cazuri, atacatorii se folosesc de link-uri malițioase, cu ajutorul cărora încearcă să obțină date personale și financiare de la utilizatori.

De asemenea, recent, a fost identificată o altă modalitate de investiție frauduloasă, respectiv activitatea infracțională începe cu primirea de către utilizatori a unor mesaje nesolicitate, formulate în limba engleză sau română, care îi îndeamnă să aprecieze anumite postări pe rețelele de socializare, în special clipuri de pe platforme de specialitate, promițându-le această activitate ca fiind un al doilea job sau un venit pasiv.

Pentru a crea o iluzie de legitimitate, autorii trimit sume mici de bani în conturile utilizatorilor care apreciază postările, acestea fiind cuprinse între 10 și 50 de lei.

În etapa următoare, potențialele persoane vătămate sunt încurajate să investească sume mai mari pe platforme care promit câștiguri substanțiale. Aceste promisiuni sunt întărite de invitații de a se alătura grupurilor de discuții pe o platformă de mesagerie online, unde presupuși „specialiști” în investiții îi vor ghida pentru a obține profituri mai mari. Totuși, acești „specialiști” sunt de fapt autorii care folosesc tehnici de manipulare pentru a extrage date sensibile și sume importante de bani de la persoanele vătămate”, a transmis comisarul șef Ion Polexe.


Distribuie articolul